Acasă Ortodoxie † Sfânta Muceniță Tatiana, diaconița (12 ianuarie)

† Sfânta Muceniță Tatiana, diaconița (12 ianuarie)

17
0

 Pravila

  Sfânta Muceniță Tatiana este cinstită în întreaga Biserică Ortodoxă și este cunoscută că făcătoare de minuni. Se spune că nunele ei i-au adus pe mulți la adevărata credință. Sfânta Tatiana este considerată a fi ocrotitoarea studenților, iar în Belarus, Rusia și Ucraina „Ziua Sfintei Tatiana”, cunoscută și că „Ziua studenților”, este o sărbătoare națională.

    

Viața pe scurt – Sfânta Muceniță Tatiana, diaconița (sinaxar)

    Sfânta Muceniță Tatiana – copilăria    Sfanta Mucenita Tatiana diaconita 01    Sfânta Muceniță Tatiana, pe care Biserica noastră o pomenește astăzi, s-a născut în Roma veche, într-o familie nobilă, dar care cunoscuse credința creștină și o păstra în taină din cauza persecuțiilor împăratului roman Antonim Eliogabal (218-222), renumit pentru fărădelegile sale. Tatăl Sfintei Tatiana fusese de trei ori consul, însă era creștin binecredincios și temător de Dumnezeu, păzind în taină credința cea dreaptă, pe care a împărtășit-o și fiicei sale. După moartea persecutorului Antonim, pe tronul Romei a urcat tânărul împărat Alexandru Sever (223-235). Avea doar 16 ani când a ajuns la domnie. Mama sa era creștină, Mammea, de la ea învățând să-L cinstească pe Hristos, însă nu cu dreaptă credință, acceptând și cultul zeilor, în palatul său găsindu-se, pe lângă chipul lui Hristos, și statuile zeilor Apolo și Orfeu, dar și imaginea lui Avraam, cel din legea veche.

    Pentru râvna cu care slujea Biserica, Sfânta Muceniță Tatiana a suferit martiriul în timpul acestui împărat, refuzând să jertfească idolilor. Ajungând la vârsta majoratului, Sfânta Muceniță nu a voit să se mărite, ci a ales să trăiască în curăție și în dragoste față de Hristos, rugându-se ziua și noaptea, ajutându-i pe cei bolnavi și nevoiași. Părinții sfintei nu s-au împotrivit acestei hotărâri, așa că sfânta a mers mai departe, punându-se cu totul în slujirea Bisericii. Datorită curăției în care își ducea viața, Sfânta Muceniță Tatiana a fost așezată de Biserica din Roma în rândul diaconițelor.

    Rolul diaconițelor în primele secole creștine    Sfanta Mucenita Tatiana diaconita 03    În zorii creștinismului, diaconițele făceau parte dintr-un ordin clerical, fiind hirotonite de preot. Misiunea lor consta în acordarea ajutorului necesar preotului la administrarea Sfintelor Taine (Botezul și Mirungerea — ungerea cu Sfântul Mir a fetelor și femeilor care se botezau), la catehizarea lor. La acea vreme, botezul se făcea la maturitate, iar fetele și femeile care doreau să se boteze nu puteau fi atinse de un bărbat, chiar dacă acesta era preot. De aceea, preotul era ajutat la împlinirea ritualului de o diaconiță. Ulterior, ungerea cu Sfântul Mir împlinită de diaconițe s-a păstrat doar în anumite biserici creștine. În Biserica rusă și în cea greacă, instituția diaconițelor există și astăzi.

    Sursă: sputnik.md.

    Sfânta Muceniță Tatiana – Martiriu    Deși împăratul nu era cel care-i prigonea pe creștini, primejdia venea din partea dregătorilor mai mari sau mai mici, care căutau cu tot dinadinsul să dezrădăcineze credința în Hristos. Așa se face că s-a dezlănțuit o mare prigoană, iar Sfânta Muceniță care L-a mărturisit fără frică pe Hristos înaintea acestora a fost prinsă și supusă la chinuri groaznice. Mai întâi a fost dusă în templul zeului Apolo, pentru a-l cinsti și a-i aduce jertfe. Ea însă s-a rugat lui Hristos și îndată s-a făcut cutremur, iar statuile zeului au fost distruse împreună cu o parte a templului. Foarte mulți persecutori și idolatri au murit atunci, iar diavolii care-și făcuseră locaș între zidurile templului aceluia au fugit, tânguindu-se în întuneric.

    Sfanta Mucenita Tatiana diaconita 04    În altă zi, mucenița a fost dusă de judecător la templul zeiței Artemis, pentru a aduce jertfă acesteia. Fecioara s-a arătat că și cum s-ar fi învoit acestui compromis și, ajungând ea în apropierea templului, diavolul care locuia aici s-a cutremurat de venirea ei și a zis: „Vai mie, vai mie! Unde voi fugi de la Duhul Tău, Dumnezeule al cerului, pentru că foc din cele patru unghiuri ale templului mă izgonesc?“ În momentul în care sfânta s-a apropiat de templul acesta, fulgere au coborât la rugăciunea ei din cer, arzând templul și tot ce era în el. Altă dată, chinuitorii au aruncat-o în foc, dar focul nu o ardea, potolindu-și puterea și cinstind pe roaba lui Hristos.

    După multe chinuri care nu au făcut-o să-i cinstească pe idoli, ighemonii (chinuitori) au aruncat-o la un leu, crezând că acesta, flămând fiind, o va sfâșia. Leul, simțind sfințenia muceniței, s-a așezat la picioarele ei. După ce a fost luat de lângă dânsa, leul a atacat pe unul dintre ighemoni, omorându-l.

    Sfanta Mucenita Tatiana diaconita Martiriu    După foarte multe încercări de a o face pe sfântă să renunțe la credința creștină, ighemonii i-au tuns părul capului, crezând că așa o vor birui. După ce au tuns-o, au închis-o în templul zeului Die, pentru că li se părea că de acum nu mai putea face nici un rău idolului lor, de vreme ce, odată cu părul, s-au luat de la dânsa și vrăjile. După două zile, ighemonii au venit la templu pentru a aduce jertfă zeului Die, dar când au intrat au găsit idolul sfărâmat și pe sfânta luminată în rugăciune; toate rănile chinurilor pe care le suferise parcă nu existaseră niciodată. După mai multe pedepse (bătăi, scoaterea ochilor, flagelarea cu biciul, aruncarea în temniță, tăierea sânilor, aruncarea la fiare, aruncarea în foc), care nu au avut nici un rezultat, judecătorul a hotărât moartea sfintei prin tăierea capului. Scos din dregătoria să, lângă dânsa a suferit martiriul, prin decapitare, și tatăl ei.

          Sursă: Ziarul Lumina.

    This image has an empty alt attribute; its file name is Floare-02-Bun.jpg    

Unde se găsesc sfintele moaște ale Sfintei Mucenițe Tatiana

    Moaștele sfintei au ajuns pentru prima dată în țara noastră în anul 1204, atunci când renumita familie a Asăneștilor îi aduce capul la Târnovo și apoi la Bucovăț, lângă Craiova. În anul 1393, capul sfintei este dus de la Roma la Niceea și apoi la Biserica „Sfinții Apostoli“ din Constantinopol. După ce Constantinopolul cade sub turci (1453), în timpul domniei lui Neagoe Basarab, boierii Craiovești aduc capul Sfintei Mucenițe Tatiana, împreună cu moaștele Sfântului Grigorie Decapolitul, la Mănăstirea Bistrița, în județul Vâlcea.

    Cu prilejul sfințirii bisericii domnești din Curtea de Argeș, au fost aduse moaștele Sfintei Mucenițe Tatiana (capul) de la Mănăstirea Bistrița, alături de cele ale Sfinților Serghie și Vah.

    Moastele Sfintei Mucenite Tatiana diaconitaRacla cu capul Sfintei Mucenițe Tatiana, Sfântului Nifon și de cele ale Sfinților Serghie și Vah.    După reorganizarea Mitropoliei Olteniei (1950-1955), capul sfintei a fost depus mai întâi la Episcopia Râmnicului și apoi adus la Catedrala Mitropolitană „Sfântul Dimitrie“ din Craiova, unde se găsește și astăzi. Capul sfintei mucenițe a venit la Craiova, alături de moaștele Sfântului Nifon și de cele ale Sfinților Serghie și Vah, prin stăruințele Mitropolitului Olteniei din acea vreme, Firmilian. Astfel, prin hotărârea Sfântului Sinod și prin rânduiala lui Dumnezeu, capul sfintei se găsește și astăzi la Catedrala Mitropolitană din Craiova.

    De asemenea, mâna dreaptă a Sfintei se află în Biserica Mânăstirii Adormirea Maicii Domnului a Peșterilor din Rusia.

    Părticele din moaștele Muceniței se mai găsesc și în Biserica Sfintei Tatiana din Moscova, iar un fragment din moaștele sale află la mănăstirea Schimbarea la Față din Brookline, Massachusetts, SUA.

    Moastele Sfintei Mucenite Tatiana diaconita 02    Sursă: Ziarul Lumina, sputnik.md.

    This image has an empty alt attribute; its file name is Floare-02-Bun.jpg    

Icoana Sfintei Mucenițe Tatiana

    Sfânta Muceniță Tatiana se zugrăvește în rândul sfintelor mucenițe fecioare. Se zugrăvește așadar tânără și purtând în mână crucea ca semn al muceniciei.

    Sfanta Mucenita Tatiana diaconita 02    Cartea în format fizic o găsiți apăsând aici ➡ Dionisie din Furna – Erminia picturii bizantine, (p. 164)

    This image has an empty alt attribute; its file name is Floare-02-Bun.jpg    

Etimologia / semnificația numelui Tatiana

    În primul rând „La mulți ani!“ tuturor celor care poartă numele Sfintei Tatiana!

    TATIANA – (rusă Татьяна; romanizat Tatiana cu variantele Tatianna, Tatijana și Tateyanna). Provine de la latinescul Tatianus, și are la baza un vechi nume gentilic, Tatius (cu varianta feminina Tatia), a cărui origine se pierde în epoca legendară a fondării Romei. Tradiția romană vorbește despre un rege sabin, Titus Tatius, asociat cu Romulus la conducerea Cetății eterne după celebrul episod al răpirii sabinelor. Unii cercetători traduc numele Tatiana prin „prințesă” sau „zână” din basme.

    Deoarece romanii i-au întâlnit pe sabini, numele a rămas în folosință în Roma Antică și în primele secole ale Creștinismului, la fel și diminutivele Tatianus și Tatiana, sau forma scurtă a numelui Tania (rusă Таня). Numele a dispărut în Europa Vestica, dar a rămas în lumea elenă și pe teritoriul Rusiei de astăzi, Belarus și al Ucrainei.

    Sfanta Mucenita Tatiana diaconita 00    „Tatiana” în diferite limbi ale lumii: „Tatyana”, „Tanya” (rusă), „Tatianna”, „Tatyanna”, „Tiana”, „Tianna” (engleză), „Tânia” (portugheză), „Taina” (finlandeză), „Latanya” (afro-americana), „Taťána” (cehă), „Tatjana” (finlandeză, germană, croată, letonă, lituaniană, macedoniană, sârbă, slovenă), „Tanja” (croată, macedoniană, sarbă, slovenă), „Tjaša” (slovenă), „Tatienne„ (franceză).

    Când își post serba ziua de nume cei care poartă numele de Tatiana? Conform cu calendarul ortodox, aceștia își pot serba ziua de nume în date de 12 ianuarie.

    This image has an empty alt attribute; its file name is Floare-02-Bun.jpg    

Tropar – Sfânta Muceniță Tatiana, diaconița, glasul al 4-lea

    Mielușeaua Ta, Iisuse, Tatiana, strigă cu mare glas: Pe Tine, Mirele meu, Te iubesc și pe Tine căutându-Te, mă chinuiesc și împreună mă răstignesc, și împreună mă îngrop cu Botezul Tău; și pătimesc pentru Tine, ca să împărățesc întru Tine; și mor pentru Tine, ca să viez pentru Tine; ci, ca o jertfă fără prihană, primește-mă pe mine, ceea ce cu dragoste mă jertfesc Ție. Pentru rugăciunile ei, ca un milostiv, mântuiește sufletele noastre.

          This image has an empty alt attribute; its file name is Floare-02-Bun.jpg    

Condac – Sfânta Muceniță Tatiana, diaconița, glasul al 4-lea

    Luminat ai strălucit întru pătimirea ta, răbdătoare de chinuri, ceea ce te-ai înroșit în sângiuirile tale și ca o frumoasă porumbiță, către cer ai zburat, Tatiana. Roagă-te deci pentru cei ce pururea te cinstesc pe tine.

    This image has an empty alt attribute; its file name is Floare-02-Bun.jpg    

Viața completă – Sfânta Muceniță Tatiana, diaconița (Viețile Sfinților)

         Sfânta Muceniță Tatiana s-a născut în Roma cea veche, din părinți de neam mare, pentru că tatăl său a fost de trei ori antipat, însă binecredincios creștin și temător de Dumnezeu, păzind în taină sfântă credință, în care și pe fiica sa, adică pe Sfânta Tatiana, a crescut-o cu bunăcuviință și frică de Dumnezeu, învățând-o și dumnezeieștile cărți.

 Venind aceasta în vârstă și nevrând să se însoțească cu bărbat, își petrecea în feciorie și curăție viața, pentru că s-a făcut mireasă lui Hristos, fiind rănită de dragostea Lui și Aceluia și slujea ziua și noaptea, omorându-și trupul în post și rugăciuni și robindu-l duhului. Apoi s-a învrednicit de slujbă bisericească pentru viața sa îmbunătățită și slujea lui Dumnezeu îngerește, deși era în trup; după aceea, cu mucenicească cunună a încununat Hristos Dumnezeu pe mireasă Sa, a cărei pătimire a fost astfel:

 Fiind ucis de romani prea nelegiuitul împărat al Romei, Antonin Eliogabal (218-222), al cărui trup a fost târât spre batjocură prin cetate, aruncat în râul Tibru; după dânsul a fost ridicat la împărăție tânărul copil Alexandru Sever (222-235), care era numai de 16 ani.

   Folare-Separare   Acela avea mamă creștină, numită Iulia Mamia, de la care învățase a cinsti pe Hristos, însă nu cu dreaptă credință, că nici pe idoli nu-i lepăda, ci se închina lor ca unor vechi zei ai Romei, având în palatele sale și chipul lui Hristos și pe al necuratului Apolon, pe al lui Avraam, cel din legea veche, și al lui Orfeu cel elinesc, precum și alți idoli.

 Drept aceea, Alexandru nu prigonea pe creștini, ca cel născut din maică creștină, însă antipații și eparhii lui făceau mare răutate credincioșilor; căci din pricina tinereții lui, cârmuirea împărăției era încredințată unora din boieri, între care mai întâi era Ulpian, eparhul cetății, aspru din fire și mare vrăjmaș al creștinilor.

 Aceia, ocârmuind toate în numele împărătesc, trimiteau porunci pretutindeni, ca “galileenii” (așa numeau ei pe creștini) cu chinuri și cu moarte să fie siliți la închinarea zeilor romanilor; și erau aleși spre pierderea creștinilor cei mai cumpliți slujitori idolești: Vitalie, comitul, Vas Cubiculariu și Căiuș Domesticus. Și se vărsa ca apa sângele creștinilor, fără cruțare, atât în Roma, cât și în toate părțile stăpânirii romane.

   Folare-Separare   Într-acea vreme, Sfânta fecioară Tatiana, diaconița Bisericii Romei, a fost prinsă de cei necredincioși și adusă în capiștea lui Apolon, să se închine acestuia. Ea însă s-a rugat lui Hristos, Dumnezeul său, și îndată s-a făcut cutremur, încât a căzut idolul, zdrobindu-se în bucăți; apoi a căzut și o parte din templu și a ucis pe mulți dintre necredincioșii care erau acolo înăuntru, precum și pe slujitori; iar diavolul care locuia în idol, răcnind cu mare glas, a fugit cu tânguire din locul acela, auzind toți chiotul lui și văzându-l fugind în întuneric, prin văzduh.

 Atunci păgânii au dus-o la judecată și la chinuire; dar mai întâi au bătut-o fără milă peste obraz slujitorii tiranilor și apoi i-au scos ochii cu undițele. Multă vreme fiind chinuită, chinuitorii au slăbit, pentru că sfânta era înaintea celor ce o băteau ca o nicovală tare, încât cei ce o chinuiau aveau dureri mai mari decât mucenița; ba încă și de îngerii, care stăteau nevăzuți lingă dânsa, erau loviți peste obraz. Deci strigau către judecătorul cel fără de lege, rugându-l să le poruncească să înceteze a chinui pe nevinovata fecioară, fiindcă singuri spuneau că primesc mai multă muncă decât dânsa.

   Folare-Separare   Iar ea se ruga lui Dumnezeu pentru chinuitorii ei, să le dea cunoștința adevărului; și a fost auzită, pentru că li s-a arătat o lumină cerească, și ochii lor cei sufletești deschizîndu-li-se, au văzut patru îngeri înconjurând pe sfânta, apoi au auzit un glas din cer care venea spre sfânta, și au căzut la pământ înaintea ei, zicând: “Iartă-ne, slujitoarea adevăratului Dumnezeu, iartă-ne de cele ce ți-am făcut fără de voie”. Deci, au crezut în Hristos, fiind opt la număr, și s-au botezat în sângele lor; căci au fost chinuiți cumplit, pentru mărturisirea lui Hristos și li s-au tăiat capetele cu sabia.

 Într-altă zi, judecătorul cel nedrept șezând în divan, a pus iarăși de față la întrebare pe Sfânta fecioară Tatiana, care a stat înainte întreagă și sănătoasă cu trupul, având fața luminată și ochii veseli, dar neputând cu cuvinte s-o înduplece la idoleasca jertfă, a poruncit s-o dezbrace și să-i taie trupul cu brice. Feciorescul ei trup era alb ca zăpada și când o atingeau cu bricele, curgea din răni lapte în loc de sânge și ieșea o mireasmă plăcută ca dintr-un vas de aromate.

   Folare-Separare   Sfânta, ridicându-și ochii spre Mirele său Hristos, se ruga în chinuri. Apoi au întins-o la pământ, în chipul crucii, și mai mult au bătut-o cu toiagul, ostenind și schimbându-se mulți slujitori; pentru că îngerii lui Dumnezeu, ca și mai înainte, stând acolo nevăzuți, loveau pe cei ce băteau pe sfânta și slujitorii adevereau aceasta că sunt bătuți de o mână nevăzută cu vergi de fier, pentru care au murit nouă dintr-înșii, fiind uciși de mina îngerilor, iar ceilalți au căzut zdrobiți abia cu viață; iar sfânta batjocorea pe judecător și pe chinuitorii ei, defăimând pe idolii lor.

 După aceasta, trecând ziua, au aruncat-o în temniță, unde toată noaptea rugându-se și cântând, lumina cerească o acoperea și îngerii lui Dumnezeu cântau împreună cu dânsa; iar a doua zi, scoțând-o iarăși la judecată, se arăta cu corpul mai sănătoasă și cu fața mai frumoasă ca mai înainte, încât s-au mirat toți, deși cu cuvinte amăgitoare o îndemnau să se plece la un gând cu ei și să aducă jertfă Artemizei, zeița lor cea mare.

 Sfânta fecioară se arătă ca și cum s-ar fi învoit cu sfatul lor și o duseră cu slavă în templul Artemizei; dar diavolul cel ce locuia în idolul acesta, înțelegând venirea Tatianei, cu glas mare a strigat: “Vai mie! Vai mie! Unde voi fugi de la Duhul Tău, Dumnezeule al cerului, pentru că foc din cele patru unghiuri ale templului mă izgonesc”.

   Folare-Separare   Când s-a apropiat sfântă de templu, a făcut semnul Sfintei Cruci și, ridicându-și ochii în sus, s-a rugat lui Dumnezeu, și îndată s-au făcut fulgere și un tunet înfricoșat, apoi cazând foc din cer, a ars templul și idolul împreună cu slujitorii; iar jertfele le-au prefăcut în cenușă și mulți din popor au căzut morți, fiind loviți de trăsnet. Pentru aceasta, au dus-o în divan și acolo au spânzurat-o, și cu unghii de fier au însîngerat-o; atunci și sânii ei au fost rupți cu acele fiare. Apoi, aruncând-o din nou în temniță, îngerii lui Dumnezeu cu lumina cerească au venit iarăși la dânsa și, tămăduind-o de rane, au făcut-o sănătoasă, fericindu-i pătimirea ei cea bărbătească.

 A doua zi a fost dată spre mâncare unui leu înfricoșat, în priveliște, care, văzând-o, a început a se gudura și a-i mângâia picioarele. Când l-au luat pe leu din priveliște și-l duceau la locul său, s-a repezit pe neașteptate la un boier cinstit, anume Eumenie, și l-a ucis pe loc. Apoi iarăși au spânzurat pe Sfânta Tatiana și mai cumplit au zgâriat-o; iar chinuitorii ei erau loviți și omorâți de îngeri nevăzuți. După aceea, aruncând-o în foc, focul nu ardea, pentru că își potolea puterea sa arzătoare, cinstind pe roaba lui Hristos. Toate aceste preamărite minuni se socoteau de pagini nu ca puteri ale lui Hristos, ci ca vrăjitorie. Deci, i-au tuns părul capului ei, pentru că ziceau că în perii săi are farmece, care o apără de orice vătămare.

   Folare-Separare   După tăierea părului, au închis-o în templul lui Jupiter, pentru că li se părea că de acum nu mai poate să facă nici un rău idolului lor, de vreme ce, odată cu părul s-au luat de la dânsa și vrăjile. Sfântă a petrecut în acea închisoare două zile, cu lumina cea obișnuită ce venea din cer strălucind, mângâindu-se de îngeri. A treia zi au venit slujitorii cu poporul, vrând să aducă jertfă zeului Jupiter. Când au deschis templul, au văzut pe idolul lor căzut la pământ și sfărâmat ca praful; iar sfânta se veselea în Hristos, Dumnezeul său.

 Atunci au dus-o iarăși la divan și, neștiind judecătorul ce să-i mai facă, a pedepsit-o cu moartea și i-a tăiat sfântul cap, împreună cu al tatălui său, pentru că l-au dovedit că este creștin, după ce mai întâi l-au scos din dregătoria sa și i-au luat averile; apoi, osândindu-l la moarte prin tăiere, a murit pentru Hristos, împreună cu sfânta sa fiică.

 Și amândoi au primit cununile mucenicești de la Hristos Dumnezeu, Căruia I se cuvine mărire, în veci. Amin

  scris

   Cartea în format fizic o găsiți apăsând aici ➡ Viețile Sfinților luna Decembrie – Mănăstirea Sihăstria

    This image has an empty alt attribute; its file name is Floare-02-Bun.jpg    

Calendar Ortodox – Sfinții de astăzi

   În această luna, în ziua a douăsprezecea, pomenirea sfintei mucenițe Tatiana;

 Tot în această zi, pomenirea sfântului mucenic Petru Avesalonitul;

 Tot în această zi, pomenirea sfântului mucenic Mertie;

 Tot în această zi, pomenirea sfinților opt mucenici de la Niceea, care de sabie s-au săvârșit;

 Tot în această zi, pomenirea sfintei mucenițe Eutasia, care de sabie s-a săvârșit;

 Tot în această zi, pomenirea cuviosului părintelui nostru Ilie, făcătorul de minuni;

 Tot în această zi, pomenirea sfântului mucenic Teodor al Evhaitelor, a cuvioasei Teodosia cea din Alexandria și a sfântului mucenic Alexandru cel din apropierea sfinților apostoli.

   This image has an empty alt attribute; its file name is Floare-02-Bun.jpg    

Calendar Ortodox – Sfinții de mâine

   În aceasta lună, în ziua a treisprezecea, pomenirea sfinților mucenici Ermil și Stratonic;

 Tot în această zi, pomenirea cuviosului părintelui nostru Iacob cel din Nisibe, în Mesopotamia;

 Tot în această zi, pomenirea sfântului mucenic Atanasie, care, fiind bătut cu toiege, s-a săvârșit;

 Tot în această zi, pomenirea sfinților mucenici Pahomie și Papirin, care în râu s-au săvârșit;

 Tot în această zi, pomenirea târnosirii Mănăstirii proorocului Ilie, din Valea Adanca;

 Tot în această zi, pomenirea cuviosului părintelui nostru Maxim Cavsocalivitul, care a sihăstrit în Sfântul Munte al Athosului, la anul o mie trei sute douăzeci, și care în pace s-a săvârșit.

   This image has an empty alt attribute; its file name is Floare-02-Bun.jpg    Sfântă Muceniță Tatiana roagă-te lui Hristos pentru noi! Cu ale ei sfinte rugăciuni și cu ale tuturor Sfinților pomeniți astăzi, Doamne, miluiește–ne și ne mânuiește–ne pe noi. Amin.

    Sursă: pravila.ro

    Facebook

    Floare Final Postarea originală este aceasta † Sfânta Muceniță Tatiana, diaconița </br>(12 ianuarie) scrisă de pravilacrestina

 
 
Preluat de pe: Pravila.ro

Loading...
Articolul precedentEvanghelia zilei (Marcu 11, 11-23)
Articolul următorCurăţia minţii şi a inimii

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here